Citomegalovirus în timpul sarcinii

Ce este citomegalovirusul?

Citomegalovirusul (CMV) este un virus care aparţine familiei virusurilor herpetice. Este cel mai frecvent virus transmis bebeluşilor în timpul sarcinii. Femeile însărcinate sănătoase nu sunt expuse unui risc mare de infectare cu acest virus, incidența de infectare fiind de 0,7-4%.

Majoritatea bebeluşilor cu CMV congenital nu au probleme cauzate de această afecţiune. Dar unii sunt foarte bolnavi la naştere şi pot ajunge să se confrunte cu o serie de probleme de termen lung. Alţii pot părea bine iniţial, dar pot dezvolta pierderi de auz şi alte complicaţii cauzate de infecţie, luni sau chiar ani mai târziu.

Care sunt şansele de a-i transmite infecţia bebeluşului meu dacă am fost infectată cu CMV?

Depinde de momentul în care ai fost infectată, pentru prima dată, cu virusul. Cel puţin 50% dintre femei au deja anticorpi împotriva CMV, înainte de a rămâne gravide, ceea ce înseamnă că au fost infectate anterior. (Majoritatea persoanelor cu CMV nu dezvoltă niciun simptom, aşa că probabil nu ştiai dacă ai fost vreodată infectată.)

Ca şi alte virusuri herpetice, CMV rămâne, în stare latentă, în corp, după infecţia iniţială. Virusul poate deveni mai târziu reactivat, mai ales dacă sistemul imunitar este compromis, rezultând în ceea ce se numeşte o infecţie recurentă CMV.

Din fericire, riscul de a transmite virusul bebeluşului tău, în timpul unei infecţii recurente, este foarte scăzut (CDC estimează că este de aproximativ 1%), iar riscul complicaţiilor grave este chiar mai mic. Deci, dacă ai contractat prima infecţie CMV, cu cel puţin 6 luni, înainte de a concepe, riscul de contractare a CMV pentru bebeluşul tău este foarte mic.

Cu toate acestea, dacă eşti infectată, pentru prima dată, în timpul sarcinii, şansa de a transmite virusul şi bebeluşului este mult mai mare. Aproximativ 1% până la 4% dintre femeile neinfectate anterior au o primă (sau primară) infecţie CMV în timpul sarcinii. Dintre aceste femei există o probabilitate de 30-50% ca bebeluşul să fie infectat în uter. Şi şansa ca bebeluşul să ajungă să se confrunte cu probleme grave de sănătate, din cauza virusului, este, de asemenea, mult mai mare.

Citeste si despre Gripa în timpul sarcinii

Va avea bebeluşul meu probleme de sănătate dacă se naşte cu infecţia?

Aproximativ 85 - 90% dintre nou-născuţii cu CMV congenital au infecţii "silenţioase", ceea ce înseamnă că nu au simptome la naştere. Marea majoritate a acestor copii continuă să se descurce bine şi nu prezintă complicaţii legate de CMV. (Unii dintre aceşti copii - aproximativ 5-15% - dezvoltă mai târziu probleme, cel mai frecvent fiind vorba despre pierderea auzului.)

Restul de 10-15% dintre nou-născuţii infectaţi cu CMV, în uter, au complicaţii grave prezente la naştere, cum ar fi anomalii ale sistemului nervos central, incetinirea creşterii, cap neobişnuit de mic, splină şi ficat mărit, icter şi erupţii cutanate cauzate de sângerări sub piele. Unii dintre aceşti copii mor. Şi până la 90% dintre supravieţuitori ajung să aibă probleme grave de sănătate pe termen lung, care pot include pierderea auzului, tulburări vizuale, dizabilităţi intelectuale şi alte probleme neurologice.

Cum am ajuns să fiu infectată cu CMV?

CMV se răspândeşte prin contact direct cu fluidele corporale ale persoanei infectate, cum ar fi salivă, urină, fecale, spermă, secreţii vaginale, sânge, lacrimi şi lapte matern.

Poţi deveni infectată dacă, de exemplu, îţi împarţi tacâmurile, te săruţi pe gură, sau faci sex cu o persoană infectată. De asemenea, poţi lua CMV dacă atingi lichidul infectat şi apoi îţi atingi gura sau nasul.

Cum se transmite virusul de la mamă la bebeluş?

În timpul sarcinii, transmiterea virusului la bebeluş poate să aibă loc prin intermediul placentei. Sau un copil poate contracta CMV prin contactul cu secreţiile infecţioase sau cu sânge, în timpul naşterii, sau, mai târziu, prin laptele matern infectat.

Majoritatea copiilor care contractează virusul, în timpul naşterii sau prin alăptare (în special cei născuţi la termen), dezvoltă simptome mai puţine sau deloc ori au probleme, mai târziu, din cauza infecţiei. Astfel, mamele infectate pot naşte vaginal şi, în cele mai multe cazuri, îşi pot alăpta  bebeluşii.

Citeste si despre Virusul human papilloma (HPV) în timpul sarcinii

Ce simptome am atunci cand am o infectie cu citomegalovirus?

Fără testare, nu poţi spune dacă ai CMV. Majoritatea oamenilor nu ştiu dacă au avut o infecţie cu CMV în trecut sau dacă au una în prezent deoarece, dacă nu au un sistem imunitar slăbit, este probabil să nu dezvolte simptome. Cei care tind să aibă simptome sunt cele care imită mononucleoza - febră, glande umflate şi o durere în gât. De asemenea, te poţi simţi obosită şi bolnavă.

Există teste de sânge pentru a verifica prezenţa CMV, multe femei însărcinate primind recomandarea de a face testul. Ai putea fi testată în anumite circumstanţe, cum ar fi dacă un ultrasunet indică o constatare suspectă, care poate fi asociată cu CMV, se întâmplă să ai simptome ale infecţiei, sau suspectezi că ai fost recent expusă la CMV.

Discută despre testare cu medicul tău, dacă petreci mult timp în rândul copiilor mici, în special dacă lucrezi în îngrijirea copiilor sau dacă un copil cu care intri în contact strâns merge la grădiniţă sau alt centru de îngrijire a copiilor. Mulţi copii mici contractează CMV şi tind să fie contagioşi pentru o perioadă relativ lungă de timp.

Dacă eşti suspectă de CMV, te poţi adresa unui medic pentru o sarcină cu risc crescut.

Ce tratament exista dacă am CMV?

Dacă testele de sânge arată că ai avut o infecţie recentă, vei obţine un ultrasunet detaliat, pentru a căuta anomalii, legate de CMV, la bebeluşul în curs de dezvoltare sau la placentă. De asemenea, poţi face amniocenteza pentru a vedea dacă bebeluşul tău are CMV, dar acest test nu va spune dacă bebeluşul va dezvolta probleme de sănătate cauzate de infecţie.

Ce pot face pentru a evita contractarea CMV în timp ce sunt însărcinată?

Deşi nu există nicio modalitate sigură de a evita CMV, poţi scădea riscul de apariţie a acesteia şi a altor boli infecţioase prin luarea acestor măsuri de precauţie:

• Spală-ţi des mâinile - şi întotdeauna după contactul cu scutecele sau cu saliva unui copil mic. Mâinile se curăţă cu apă şi săpun timp de 15 până la 20 de secunde.
• Nu săruta copiii sub vârsta de 6 ani pe gură sau pe obraz. (Poţi să-i săruţi pe cap sau să-i îmbrăţişezi.)
• Nu folosi la comun mâncare, tacâmuri sau pahare cu copii mici.

Dacă lucrezi în îngrijirea copiilor, află dacă este posibil să-ţi schimbi responsabilităţile, astfel încât să ai un contact mai puţin direct cu copiii mici, în special cu cei de la 1 la 2  1/2 ani.  Dacă acest lucru nu este posibil, fii foarte vigilentă în ceea ce priveşte igiena. De exemplu, foloseşte mănuşi latex, de unică folosinţă, la schimbarea scutecelor şi asigură-te că le scoţi imediat după aceea şi te speli bine  pe mâini, cu apă şi săpun.

Citeste si despre Infecţii ale tractului urinar în timpul sarcinii