Traditii si obiceiuri de Mos Nicolae

Moş Nicolae este o personificare în tradiţia populară românească a Sfântului Nicolae, apărător al credîntei în Iisus.

In tradiţia noastră, Moş Nicolae împarte daruri celor mici, asemeni lui Moş Crăciun. In trecut, copiii primeau o nuieluşă dacă nu erau cuminţi în timpul anului. In cazul credincioşilor, se spune că Moş Nicolae loveşte cu nuieluşa peste mâini pe cei care au rămas fără credinţă sau au făcut păcate.

Semnificaţia numelui în limba greacă înseamnă victoria binelui asupra răului, a luminii asupra întunericului, credinţe care se păstrează şi în tradiţia curentă.

Sannicoară este denumirea populară pentru sărbătoarea de 6 decembrie şi este o denumire pe care o regăsim atât în legendele din diferite regiuni dar şi în colinde.

Moş Nicolae în tradiţia românească

Se spune că în seara de 5 spre 6 decembrie, Moş Nicolae vine la geamuri şi vede copiii care dorm. Dacă au fost cuminţi, le lasă în ghetuţe dulciuri, dacă au fost însă neascultători le lasă o nuia.

Moş Nicolae nu se arată niciodată, cum de altfel se întâmplă cu Moş Crăciun, ci apare pe ascuns, îşi îndeplineşte misiunea şi pleacă. Dimineaţa copiii au surpriza să găsească în ghetuţe darurile de la Moş Nicolae.

De-a lungul secolelor au apărut multe poveşti şi legende legate de viaţa şi minunile Sfântului Nicolae, cel care a inspirat şi povestea lui Moş Nicolae. Sfântul Nicolae este considerat protector al celor neajutoraţi şi mai ales, al copiilor.

Una din cele mai cunoscute legende este cea a celor trei surori care riscau să fie vândute de tatăl lor din cauza lipsei banilor. Nicolae, cardinal pe vremea aceea, a lăsat în camera fetei mai mari, atunci când aceasta a ajuns la vârsta măritişului, o pungă cu galbeni. Fata s-a măritat la scurt timp după aceea şi nu a mai riscat să fie vândută. La fel s-a întâmplat şi în anii următori cu celelalte două fete. La ultima fată, tatăl acestora l-a văzut pe Sfântul Nicolae când a aruncat punga cu bani şi, deşi a promis că nu va spune nimănui, adevărul s-a aflat. De atunci, oricine primea un ajutor neaşteptat, îl punea în seama Sfântului Nicolae. Numeroase biserici din Ardeal poartă hramul acestui Sfânt.

In credinţele populare româneşti, Moş Nicolae ajută orfanii şi văduvele, fetele sărace să se mărite, este stăpânul mărilor şi apără soldaţii pe câmpul de luptă.

De asemenea, se spune că el pune crenguţe de pomi fructiferi în casă şi acestea înfloresc de Anul Nou. In funcţie de crenguţa care înfloreşte se aşteaptă o recoltă bogată din acel tip de pom fructifer. Se mai spune că dacă un copil neascultător primeşte o nuia şi aceasta înfloreşte, i-au fost iertate greşelile.

La sat, băieţii se organizează în cete şi merg să înveţe colindele de Anul Nou şi de Crăciun. Femeile gătesc covrigi sau dulciuri şi le pregătesc pentru ghetuţele copiilor, unde vor fi aşezate şi fructe sau flori. Copiii aleg perechea de încălţăminte cea mai frumoasă, o lustruiesc seara şi o aşează la uşă.

Obiceiuri de Moş Nicolae în lume

In Europa, ziua de Moş Nicolae este ziua acţiunilor caritabile. In diverse ţări au loc obiceiuri interesante ce au în prim plan ideea de a oferi cadouri celor care merită.

In Germania, copiii îi scriu o scrisoare Moşului In speranţa că vor primi şi cadouri, nu doar dulciuri. Copiii pregătesc morcovi pentru măgăruşii Moşului. Dacă nu au fost cuminţi, copiii primesc nuieluşe.

In Franţa, copiii lasă un pahar de vin pentru Moş Nicolae şi morcovi pentru măgari. Ei primesc dulciuri, turtă dulce, fructe sau nuci.

In alte ţări, precum Olanda sau Belgia, copiii îl aşteaptă şi pe însoţitorul Moşului, Moş Nuieluşă care îi va pedepsi dacă nu au fost cuminţi. In Austria, copiii cred că Moşul are o carte uriasă unde sunt scrise toate faptele copiilor.

In Italia, copiii lasă o scrisoare în care promit să fie cuminţi anul care urmează. In locul ei primesc dulciuri. In Cehia şi Croaţia, copiii primesc mere, nuci, jucării şi îşi lasă pantofii la geam.

In Polonia, Moş Nicolae coboară din ceruri alături de îngeri şi merge la fiecare copil, ascultându-i rugăciunile. Le dăruieşte icoane, fructe şi prăjiturele cu miere şi mirodenii.

In Spania, copiii merg în cete şi colindă pe la prieteni sau se strâng şi mănâncă împreună fructe uscate, nuci, dulciuri.

Se spune în tradiția românească că iarna începe la Sfântul Niculai, când, acesta, trebuie să-și scuture braba cea albă, adică trebuie să ningă. Dacă totuși se întâmplă să nu ningă de Sfântul Nicolae, atunci se zice că ar fi întinerit Sfântul Niculai.