De ce îi voi spune copilului meu că Moş Crăciun NU este real...

Ştiu, ştiu....ai privit ciudat la titlu, poate chiar ai citit de două ori. Ai văzut bine: îi voi spune copilului meu că NU există Moş Crăciun!

Când eram în clasa a II-a, învăţătoarea m-a întrebat ce îmi doresc să primesc de la Moş Crăciun? I-am răspuns: „Moş Crăciun nu există!”. Îmi amintesc şi acum privirea ei nedumerită, poate un pic îngrijorată, cu tentă de milă. Îmi amintesc apoi privirile nedumerite, şocate, speriate ale colegilor mei de şcoală.

Nu ştiu cum a fost în cazul tău!

Pentru mine însă, aflarea adevărului despre Moş Crăciun a fost o experienţă traumatizantă. Cu atât mai mult cu cât adevărul nu l-am aflat de la mama şi tata, ci de la un vecin de bloc mai mare decât mine. Nu am crezut că ar avea dreptate.

Eram sigură că îi voi intreba pe părinţi şi ei vor confirma ceea ce ştiam deja:

Moş Crăciun există! 

Moş Crăciun îţi aduce cadouri dacă ai fost cuminte

Moş Crăciun îţi citeşte scrisoarea şi primeşti fix ce ai cerut dacă are în sacul lui fermecat, dacă nu, ceva ce crede el că ai mare nevoie.

Şi universul s-a destrămat când am auzit cuvintele: „Adevărul este că Moş Crăciun nu există. Mami şi tati îţi cumpără cadourile. Moş Crăciun este doar un personaj dintr-o poveste.”

La 8 ani am decis că atunci când voi fi mare îi voi spune copilului meu că Moş Crăciun nu este real. Si acum îmi voi respecta promisiunea!

Stiu, o să spui că se pierde toata magia Crăciunului. Că săracul copil nu se va bucura cu adevărat când va primi cadourile. Că măcar cât este mic să creadă în Moş Crăciun, fiindcă timpul trece atât de repede şi are toată viaţa să ia lucrurile în serios....

Nu este aşa! De ce ? De ce îi voi spune adevărul?

Fiindcă nu ai nevoie de un Moş Crăciun inventat că să trăieşti magia Crăciunului! Magia asta atât de promovată în sus şi in jos nu este altceva decât sentimentul de a fi împreună, de iubire şi apropiere. Crăciunul este magic fiindcă ne strângem toţi într-un loc: copii, părinţi, bunici, fraţi, surori.

Fiindcă sărbătorim împreună, mâncăm împreună, vorbim, ne relaxăm, ne vindecăm de stres, griji şi dezamăgire. Iar copilul vede: oameni împreună, zămbete, poveşti, sclipirea din ochii părinţilor, bucuria din ochii bunicilor. Asta este cu adevărat magic!

Fiindcă nu vreau să îmi mint copilul! Deloc. Niciodată. Nici când o sa moară căţelul. Nici când mami si tati sunt certaţi. Nici când îl vede prima oară pe Moş Crăciun. De ce aş face asta? De ce l-aş minţi? Dar mai ales, cum aş justifica această minciună? Cum aş repara nu doar dezamăgirea că Moşul nu există, dar şi dezamăgirea că mami şi tati „m-au păcălit”? Eu îmi amintesc şi acum momentele acelea, nu i le doresc şi copilului meu!

Fiindcă nu voi condiţiona niciodată un cadou de comportamentul copilului meu! El nu „trebuie” să fie într-un fel anume (cuminte, deştept, ascultător, etc) pentru a primi un cadou din partea mea. Ii ofer un cadou nu pentru că „merită”, nu pentru că „sunt mândră” de el, nu pentru că „este cel mai minunat copil”, ci pentru că vreau să îl surprind. Vreau să văd încântarea că a primit ceva ce îşi dorea. Vreau să îi arăt că de multe ori atunci când oferi, eşti mai fericit decât atunci când primeşti. Vreau să ştie că nu trebuie să facă ceva sau să fie în vreun fel ca să primească un obiect.

Ii voi spune adevărul fiindcă Moş Crăciun este propria noastră opţiune! Noi trebuie să alegem să credem sau nu îl el, fie că avem 8 ani, 35 sau 60 de ani.

Dacă Moş Crăciun reprezintă magia pentru familia ta, bravo ţie! Eu insă cred că sărbătorile pot fi magice chiar dacă ştim adevărul despre Moş Crăciun!